a dezmânia (third-person singular present dezmâniază, past participle dezmâniat) 1st conjugation
infinitive | a dezmânia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dezmâniind | ||||||
past participle | dezmâniat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dezmâniez | dezmâniezi | dezmâniază | dezmâniem | dezmâniați | dezmâniază | |
imperfect | dezmâniam | dezmâniai | dezmânia | dezmâniam | dezmâniați | dezmâniau | |
simple perfect | dezmâniai | dezmâniași | dezmânie | dezmâniarăm | dezmâniarăți | dezmâniară | |
pluperfect | dezmâniasem | dezmâniaseși | dezmâniase | dezmâniaserăm | dezmâniaserăți | dezmâniaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dezmâniez | să dezmâniezi | să dezmânieze | să dezmâniem | să dezmâniați | să dezmânieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dezmâniază | dezmâniați | |||||
negative | nu dezmânia | nu dezmâniați |