dialektolog m anim
singular | plural | |
---|---|---|
nominative | dialektolog | dialektologové |
genitive | dialektologa | dialektologů |
dative | dialektologovi, dialektologu | dialektologům |
accusative | dialektologa | dialektology |
vocative | dialektologu | dialektologové |
locative | dialektologovi, dialektologu | dialektolozích |
instrumental | dialektologem | dialektology |
Borrowed from French dialectologue.
dialektolog m pers
singular | plural | |
---|---|---|
nominative | dialektolog | dialektolodzy/dialektologowie/dialektologi (deprecative) |
genitive | dialektologa | dialektologów |
dative | dialektologowi | dialektologom |
accusative | dialektologa | dialektologów |
instrumental | dialektologiem | dialektologami |
locative | dialektologu | dialektologach |
vocative | dialektologu | dialektolodzy/dialektologowie |