dispersa
dispersa
dispersa
dispersa
dispersa f (plural disperse)
dispersa f sg
dispersa
dispersā
dispersa
Borrowed from French disperser.
a dispersa (third-person singular present dispersează, past participle dispersat) 1st conjugation
infinitive | a dispersa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dispersând | ||||||
past participle | dispersat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dispersez | dispersezi | dispersează | dispersăm | dispersați | dispersează | |
imperfect | dispersam | dispersai | dispersa | dispersam | dispersați | dispersau | |
simple perfect | dispersai | dispersași | dispersă | dispersarăm | dispersarăți | dispersară | |
pluperfect | dispersasem | dispersaseși | dispersase | dispersaserăm | dispersaserăți | dispersaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dispersez | să dispersezi | să disperseze | să dispersăm | să dispersați | să disperseze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dispersează | dispersați | |||||
negative | nu dispersa | nu dispersați |
dispersa f
dispersa