a drămui (third-person singular present drămuiește, past participle drămuit) 4th conjugation
infinitive | a drămui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | drămuind | ||||||
past participle | drămuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | drămuiesc | drămuiești | drămuiește | drămuim | drămuiți | drămuiesc | |
imperfect | drămuiam | drămuiai | drămuia | drămuiam | drămuiați | drămuiau | |
simple perfect | drămuii | drămuiși | drămui | drămuirăm | drămuirăți | drămuiră | |
pluperfect | drămuisem | drămuiseși | drămuise | drămuiserăm | drămuiserăți | drămuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să drămuiesc | să drămuiești | să drămuiască | să drămuim | să drămuiți | să drămuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | drămuiește | drămuiți | |||||
negative | nu drămui | nu drămuiți |