a dârdăi (third-person singular present dârdăie, past participle dârdăit) 4th conjugation
infinitive | a dârdăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dârdăind | ||||||
past participle | dârdăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dârdăi | dârdăi | dârdăie | dârdăim | dârdăiți | dârdăie | |
imperfect | dârdăiam | dârdăiai | dârdăia | dârdăiam | dârdăiați | dârdăiau | |
simple perfect | dârdăii | dârdăiși | dârdăi | dârdăirăm | dârdăirăți | dârdăiră | |
pluperfect | dârdăisem | dârdăiseși | dârdăise | dârdăiserăm | dârdăiserăți | dârdăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dârdăi | să dârdăi | să dârdăie | să dârdăim | să dârdăiți | să dârdăie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dârdăie | dârdăiți | |||||
negative | nu dârdăi | nu dârdăiți |