Borrowed from French esquiver.
a eschiva (third-person singular present eschivează, past participle eschivat) 1st conj.
infinitive | a eschiva | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | eschivând | ||||||
past participle | eschivat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | eschivez | eschivezi | eschivează | eschivăm | eschivați | eschivează | |
imperfect | eschivam | eschivai | eschiva | eschivam | eschivați | eschivau | |
simple perfect | eschivai | eschivași | eschivă | eschivarăm | eschivarăți | eschivară | |
pluperfect | eschivasem | eschivaseși | eschivase | eschivaserăm | eschivaserăți | eschivaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să eschivez | să eschivezi | să eschiveze | să eschivăm | să eschivați | să eschiveze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | eschivează | eschivați | |||||
negative | nu eschiva | nu eschivați |