Borrowed from French étiqueter.
a eticheta (third-person singular present etichetează, past participle etichetat) 1st conj.
infinitive | a eticheta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | etichetând | ||||||
past participle | etichetat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | etichetez | etichetezi | etichetează | etichetăm | etichetați | etichetează | |
imperfect | etichetam | etichetai | eticheta | etichetam | etichetați | etichetau | |
simple perfect | etichetai | etichetași | etichetă | etichetarăm | etichetarăți | etichetară | |
pluperfect | etichetasem | etichetaseși | etichetase | etichetaserăm | etichetaserăți | etichetaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să etichetez | să etichetezi | să eticheteze | să etichetăm | să etichetați | să eticheteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | etichetează | etichetați | |||||
negative | nu eticheta | nu etichetați |