Borrowed from French extasier.
a extazia (third-person singular present extaziează, past participle extaziat) 1st conjugation
infinitive | a extazia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | extaziind | ||||||
past participle | extaziat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | extaziez | extaziezi | extaziază | extaziem | extaziați | extaziază | |
imperfect | extaziam | extaziai | extazia | extaziam | extaziați | extaziau | |
simple perfect | extaziai | extaziași | extazie | extaziarăm | extaziarăți | extaziară | |
pluperfect | extaziasem | extaziaseși | extaziase | extaziaserăm | extaziaserăți | extaziaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să extaziez | să extaziezi | să extazieze | să extaziem | să extaziați | să extazieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | extaziază | extaziați | |||||
negative | nu extazia | nu extaziați |