extenuā
extenua
Borrowed from French exténuer.
a extenua (third-person singular present extenuează, past participle extenuat) 1st conjugation
infinitive | a extenua | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | extenuând | ||||||
past participle | extenuat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | extenuez | extenuezi | extenuează | extenuăm | extenuați | extenuează | |
imperfect | extenuam | extenuai | extenua | extenuam | extenuați | extenuau | |
simple perfect | extenuai | extenuași | extenuă | extenuarăm | extenuarăți | extenuară | |
pluperfect | extenuasem | extenuaseși | extenuase | extenuaserăm | extenuaserăți | extenuaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să extenuez | să extenuezi | să extenueze | să extenuăm | să extenuați | să extenueze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | extenuează | extenuați | |||||
negative | nu extenua | nu extenuați |