Borrowed from French échantillonner.
a eșantiona (third-person singular present eșantionează, past participle eșantionat) 1st conjugation
infinitive | a eșantiona | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | eșantionând | ||||||
past participle | eșantionat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | eșantionez | eșantionezi | eșantionează | eșantionăm | eșantionați | eșantionează | |
imperfect | eșantionam | eșantionai | eșantiona | eșantionam | eșantionați | eșantionau | |
simple perfect | eșantionai | eșantionași | eșantionă | eșantionarăm | eșantionarăți | eșantionară | |
pluperfect | eșantionasem | eșantionaseși | eșantionase | eșantionaserăm | eșantionaserăți | eșantionaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să eșantionez | să eșantionezi | să eșantioneze | să eșantionăm | să eșantionați | să eșantioneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | eșantionează | eșantionați | |||||
negative | nu eșantiona | nu eșantionați |