filozofa m
filozofa
Borrowed from French philosopher, from Latin philosophari.
a filozofa (third-person singular present filozofează, past participle filozofat) 1st conj.
infinitive | a filozofa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | filozofând | ||||||
past participle | filozofat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | filozofez | filozofezi | filozofează | filozofăm | filozofați | filozofează | |
imperfect | filozofam | filozofai | filozofa | filozofam | filozofați | filozofau | |
simple perfect | filozofai | filozofași | filozofă | filozofarăm | filozofarăți | filozofară | |
pluperfect | filozofasem | filozofaseși | filozofase | filozofaserăm | filozofaserăți | filozofaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să filozofez | să filozofezi | să filozofeze | să filozofăm | să filozofați | să filozofeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | filozofează | filozofați | |||||
negative | nu filozofa | nu filozofați |