Borrowed from Italian forzare, from Vulgar Latin *fortiāre.
a forța (third-person singular present forțează, past participle forțat) 1st conjugation
infinitive | a forța | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | forțând | ||||||
past participle | forțat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | forțez | forțezi | forțează | forțăm | forțați | forțează | |
imperfect | forțam | forțai | forța | forțam | forțați | forțau | |
simple perfect | forțai | forțași | forță | forțarăm | forțarăți | forțară | |
pluperfect | forțasem | forțaseși | forțase | forțaserăm | forțaserăți | forțaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să forțez | să forțezi | să forțeze | să forțăm | să forțați | să forțeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | forțează | forțați | |||||
negative | nu forța | nu forțați |