a foșnăi (third-person singular present foșnăiește, past participle foșnăit) 4th conj.
infinitive | a foșnăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | foșnăind | ||||||
past participle | foșnăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | foșnăiesc | foșnăiești | foșnăiește | foșnăim | foșnăiți | foșnăiesc | |
imperfect | foșnăiam | foșnăiai | foșnăia | foșnăiam | foșnăiați | foșnăiau | |
simple perfect | foșnăii | foșnăiși | foșnăi | foșnăirăm | foșnăirăți | foșnăiră | |
pluperfect | foșnăisem | foșnăiseși | foșnăise | foșnăiserăm | foșnăiserăți | foșnăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să foșnăiesc | să foșnăiești | să foșnăiască | să foșnăim | să foșnăiți | să foșnăiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | foșnăiește | foșnăiți | |||||
negative | nu foșnăi | nu foșnăiți |