Borrowed from French frictionner.
a fricționa (third-person singular present fricționează, past participle fricționat) 1st conj.
infinitive | a fricționa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | fricționând | ||||||
past participle | fricționat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | fricționez | fricționezi | fricționează | fricționăm | fricționați | fricționează | |
imperfect | fricționam | fricționai | fricționa | fricționam | fricționați | fricționau | |
simple perfect | fricționai | fricționași | fricționă | fricționarăm | fricționarăți | fricționară | |
pluperfect | fricționasem | fricționaseși | fricționase | fricționaserăm | fricționaserăți | fricționaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să fricționez | să fricționezi | să fricționeze | să fricționăm | să fricționați | să fricționeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | fricționează | fricționați | |||||
negative | nu fricționa | nu fricționați |