frūctificā
Borrowed from French fructifier, from Latin fructificare. Equivalent to fruct + -ifica.
a fructifica (third-person singular present fructifică, past participle fructificat) 1st conj.
infinitive | a fructifica | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | fructificând | ||||||
past participle | fructificat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | fructific | fructifici | fructifică | fructificăm | fructificați | fructifică | |
imperfect | fructificam | fructificai | fructifica | fructificam | fructificați | fructificau | |
simple perfect | fructificai | fructificași | fructifică | fructificarăm | fructificarăți | fructificară | |
pluperfect | fructificasem | fructificaseși | fructificase | fructificaserăm | fructificaserăți | fructificaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să fructific | să fructifici | să fructifice | să fructificăm | să fructificați | să fructifice | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | fructifică | fructificați | |||||
negative | nu fructifica | nu fructificați |
fructifica