a gâlgâi (third-person singular present gâlgâie, past participle gâlgâit) 4th conj.
infinitive | a gâlgâi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | gâlgâind | ||||||
past participle | gâlgâit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | gâlgâi | gâlgâi | gâlgâie | gâlgâim | gâlgâiți | gâlgâie | |
imperfect | gâlgâiam | gâlgâiai | gâlgâia | gâlgâiam | gâlgâiați | gâlgâiau | |
simple perfect | gâlgâii | gâlgâiși | gâlgâi | gâlgâirăm | gâlgâirăți | gâlgâiră | |
pluperfect | gâlgâisem | gâlgâiseși | gâlgâise | gâlgâiserăm | gâlgâiserăți | gâlgâiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să gâlgâi | să gâlgâi | să gâlgâie | să gâlgâim | să gâlgâiți | să gâlgâie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | gâlgâie | gâlgâiți | |||||
negative | nu gâlgâi | nu gâlgâiți |