Borrowed from French guillotiner.
a ghilotina (third-person singular present ghilotinează, past participle ghilotinat) 1st conjugation
infinitive | a ghilotina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ghilotinând | ||||||
past participle | ghilotinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ghilotinez | ghilotinezi | ghilotinează | ghilotinăm | ghilotinați | ghilotinează | |
imperfect | ghilotinam | ghilotinai | ghilotina | ghilotinam | ghilotinați | ghilotinau | |
simple perfect | ghilotinai | ghilotinași | ghilotină | ghilotinarăm | ghilotinarăți | ghilotinară | |
pluperfect | ghilotinasem | ghilotinaseși | ghilotinase | ghilotinaserăm | ghilotinaserăți | ghilotinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ghilotinez | să ghilotinezi | să ghilotineze | să ghilotinăm | să ghilotinați | să ghilotineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ghilotinează | ghilotinați | |||||
negative | nu ghilotina | nu ghilotinați |