globaliza
globaliza
Borrowed from French globaliser.
a globaliza (third-person singular present globalizează, past participle globalizat) 1st conj.
infinitive | a globaliza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | globalizând | ||||||
past participle | globalizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | globalizez | globalizezi | globalizează | globalizăm | globalizați | globalizează | |
imperfect | globalizam | globalizai | globaliza | globalizam | globalizați | globalizau | |
simple perfect | globalizai | globalizași | globaliză | globalizarăm | globalizarăți | globalizară | |
pluperfect | globalizasem | globalizaseși | globalizase | globalizaserăm | globalizaserăți | globalizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să globalizez | să globalizezi | să globalizeze | să globalizăm | să globalizați | să globalizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | globalizează | globalizați | |||||
negative | nu globaliza | nu globalizați |
globaliza