From grapă.
a grăpa (third-person singular present grăpează, past participle grăpat) 1st conj.
infinitive | a grăpa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | grăpând | ||||||
past participle | grăpat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | grăpez | grăpezi | grăpează | grăpăm | grăpați | grăpează | |
imperfect | grăpam | grăpai | grăpa | grăpam | grăpați | grăpau | |
simple perfect | grăpai | grăpași | grăpă | grăparăm | grăparăți | grăpară | |
pluperfect | grăpasem | grăpaseși | grăpase | grăpaserăm | grăpaserăți | grăpaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să grăpez | să grăpezi | să grăpeze | să grăpăm | să grăpați | să grăpeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | grăpează | grăpați | |||||
negative | nu grăpa | nu grăpați |