Derived from grădinar.
a grădinări (third-person singular present grădinărește, past participle grădinării) 4th conj.
infinitive | a grădinări | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | grădinărind | ||||||
past participle | grădinărit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | grădinăresc | grădinărești | grădinărește | grădinărim | grădinăriți | grădinăresc | |
imperfect | grădinăream | grădinăreai | grădinărea | grădinăream | grădinăreați | grădinăreau | |
simple perfect | grădinării | grădinăriși | grădinări | grădinărirăm | grădinărirăți | grădinăriră | |
pluperfect | grădinărisem | grădinăriseși | grădinărise | grădinăriserăm | grădinăriserăți | grădinăriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să grădinăresc | să grădinărești | să grădinărească | să grădinărim | să grădinăriți | să grădinărească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | grădinărește | grădinăriți | |||||
negative | nu grădinări | nu grădinăriți |