a hârâi (third-person singular present hârâie, past participle hârâit) 4th conj.
infinitive | a hârâi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | hârâind | ||||||
past participle | hârâit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | hârâi | hârâi | hârâie | hârâim | hârâiți | hârâie | |
imperfect | hârâiam | hârâiai | hârâia | hârâiam | hârâiați | hârâiau | |
simple perfect | hârâii | hârâiși | hârâi | hârâirăm | hârâirăți | hârâiră | |
pluperfect | hârâisem | hârâiseși | hârâise | hârâiserăm | hârâiserăți | hârâiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să hârâi | să hârâi | să hârâie | să hârâim | să hârâiți | să hârâie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | hârâie | hârâiți | |||||
negative | nu hârâi | nu hârâiți |