Substratum word, perhaps derived from something such as a Dacian *hied-, from Proto-Indo-European *h₁ed- (“to eat”), term akin to Albanian hamës, or derived from it.
a hămesi (third-person singular present hămesește, past participle hămesit) 4th conj.
infinitive | a hămesi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | hămesind | ||||||
past participle | hămesit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | hămesesc | hămesești | hămesește | hămesim | hămesiți | hămesesc | |
imperfect | hămeseam | hămeseai | hămesea | hămeseam | hămeseați | hămeseau | |
simple perfect | hămesii | hămesiși | hămesi | hămesirăm | hămesirăți | hămesiră | |
pluperfect | hămesisem | hămesiseși | hămesise | hămesiserăm | hămesiserăți | hămesiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să hămesesc | să hămesești | să hămesească | să hămesim | să hămesiți | să hămesească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | hămesește | hămesiți | |||||
negative | nu hămesi | nu hămesiți |