Back-formation from hirotonie
a hirotoni (third-person singular present hirotonește, past participle hirotonit) 4th conj.
infinitive | a hirotoni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | hirotonind | ||||||
past participle | hirotonit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | hirotonesc | hirotonești | hirotonește | hirotonim | hirotoniți | hirotonesc | |
imperfect | hirotoneam | hirotoneai | hirotonea | hirotoneam | hirotoneați | hirotoneau | |
simple perfect | hirotonii | hirotoniși | hirotoni | hirotonirăm | hirotonirăți | hirotoniră | |
pluperfect | hirotonisem | hirotoniseși | hirotonise | hirotoniserăm | hirotoniserăți | hirotoniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să hirotonesc | să hirotonești | să hirotonească | să hirotonim | să hirotoniți | să hirotonească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | hirotonește | hirotoniți | |||||
negative | nu hirotoni | nu hirotoniți |