a horipila (third-person singular present horipilează, past participle horipilat) 1st conj.
infinitive | a horipila | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | horipilând | ||||||
past participle | horipilat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | horipilez | horipilezi | horipilează | horipilăm | horipilați | horipilează | |
imperfect | horipilam | horipilai | horipila | horipilam | horipilați | horipilau | |
simple perfect | horipilai | horipilași | horipilă | horipilarăm | horipilarăți | horipilară | |
pluperfect | horipilasem | horipilaseși | horipilase | horipilaserăm | horipilaserăți | horipilaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să horipilez | să horipilezi | să horipileze | să horipilăm | să horipilați | să horipileze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | horipilează | horipilați | |||||
negative | nu horipila | nu horipilați |