From hotarnic.
a hotărnici (third-person singular present hotărnicește, past participle hotărnicit) 4th conj.
infinitive | a hotărnici | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | hotărnicind | ||||||
past participle | hotărnicit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | hotărnicesc | hotărnicești | hotărnicește | hotărnicim | hotărniciți | hotărnicesc | |
imperfect | hotărniceam | hotărniceai | hotărnicea | hotărniceam | hotărniceați | hotărniceau | |
simple perfect | hotărnicii | hotărniciși | hotărnici | hotărnicirăm | hotărnicirăți | hotărniciră | |
pluperfect | hotărnicisem | hotărniciseși | hotărnicise | hotărniciserăm | hotărniciserăți | hotărniciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să hotărnicesc | să hotărnicești | să hotărnicească | să hotărnicim | să hotărniciți | să hotărnicească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | hotărnicește | hotărniciți | |||||
negative | nu hotărnici | nu hotărniciți |