a hului (third-person singular present huluiește, past participle huluit) 4th conj.
infinitive | a hului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | huluind | ||||||
past participle | huluit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | huluiesc | huluiești | huluiește | huluim | huluiți | huluiesc | |
imperfect | huluiam | huluiai | huluia | huluiam | huluiați | huluiau | |
simple perfect | huluii | huluiși | hului | huluirăm | huluirăți | huluiră | |
pluperfect | huluisem | huluiseși | huluise | huluiserăm | huluiserăți | huluiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să huluiesc | să huluiești | să huluiască | să huluim | să huluiți | să huluiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | huluiește | huluiți | |||||
negative | nu hului | nu huluiți |