Borrowed from French idiotiser.
a idiotiza (third-person singular present idiotizează, past participle idiotizat) 1st conj.
infinitive | a idiotiza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | idiotizând | ||||||
past participle | idiotizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | idiotizez | idiotizezi | idiotizează | idiotizăm | idiotizați | idiotizează | |
imperfect | idiotizam | idiotizai | idiotiza | idiotizam | idiotizați | idiotizau | |
simple perfect | idiotizai | idiotizași | idiotiză | idiotizarăm | idiotizarăți | idiotizară | |
pluperfect | idiotizasem | idiotizaseși | idiotizase | idiotizaserăm | idiotizaserăți | idiotizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să idiotizez | să idiotizezi | să idiotizeze | să idiotizăm | să idiotizați | să idiotizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | idiotizează | idiotizați | |||||
negative | nu idiotiza | nu idiotizați |
idiotiza