From Latin illusorius through French illusoire.
iluzoriu m or n (feminine singular iluzorie, plural iluzorii)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | iluzoriu | iluzorie | iluzorii | iluzorii | |||
definite | iluzoriul | iluzoria | iluzoriii | iluzoriile | ||||
genitive- dative |
indefinite | iluzoriu | iluzorii | iluzorii | iluzorii | |||
definite | iluzoriului | iluzoriei | iluzoriilor | iluzoriilor |