Borrowed from French impatienter.
a impacienta (third-person singular present impacientează, past participle impacientat) 1st conj.
infinitive | a impacienta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | impacientând | ||||||
past participle | impacientat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | impacientez | impacientezi | impacientează | impacientăm | impacientați | impacientează | |
imperfect | impacientam | impacientai | impacienta | impacientam | impacientați | impacientau | |
simple perfect | impacientai | impacientași | impacientă | impacientarăm | impacientarăți | impacientară | |
pluperfect | impacientasem | impacientaseși | impacientase | impacientaserăm | impacientaserăți | impacientaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să impacientez | să impacientezi | să impacienteze | să impacientăm | să impacientați | să impacienteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | impacientează | impacientați | |||||
negative | nu impacienta | nu impacientați |
impacienta