Borrowed from French improviser.
a improviza (third-person singular present improvizează, past participle improvizat) 1st conj.
infinitive | a improviza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | improvizând | ||||||
past participle | improvizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | improvizez | improvizezi | improvizează | improvizăm | improvizați | improvizează | |
imperfect | improvizam | improvizai | improviza | improvizam | improvizați | improvizau | |
simple perfect | improvizai | improvizași | improviză | improvizarăm | improvizarăți | improvizară | |
pluperfect | improvizasem | improvizaseși | improvizase | improvizaserăm | improvizaserăți | improvizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să improvizez | să improvizezi | să improvizeze | să improvizăm | să improvizați | să improvizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | improvizează | improvizați | |||||
negative | nu improviza | nu improvizați |