inaugura
inaugura
inaugura
inaugura
inaugurā
inaugura
Borrowed from French inaugurer, from Latin inaugurare.
a inaugura (third-person singular present inaugurează, past participle inaugurat) 1st conj.
infinitive | a inaugura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | inaugurând | ||||||
past participle | inaugurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | inaugurez | inaugurezi | inaugurează | inaugurăm | inaugurați | inaugurează | |
imperfect | inauguram | inaugurai | inaugura | inauguram | inaugurați | inaugurau | |
simple perfect | inaugurai | inaugurași | inaugură | inaugurarăm | inaugurarăți | inaugurară | |
pluperfect | inaugurasem | inauguraseși | inaugurase | inauguraserăm | inauguraserăți | inauguraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să inaugurez | să inaugurezi | să inaugureze | să inaugurăm | să inaugurați | să inaugureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | inaugurează | inaugurați | |||||
negative | nu inaugura | nu inaugurați |
inaugura