incinera
incinerā
incinera
Borrowed from French incinérer, from Latin incinerare.
a incinera (third-person singular present incinerează, past participle incinerat) 1st conj.
infinitive | a incinera | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | incinerând | ||||||
past participle | incinerat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | incinerez | incinerezi | incinerează | incinerăm | incinerați | incinerează | |
imperfect | incineram | incinerai | incinera | incineram | incinerați | incinerau | |
simple perfect | incinerai | incinerași | incineră | incinerarăm | incinerarăți | incinerară | |
pluperfect | incinerasem | incineraseși | incinerase | incineraserăm | incineraserăți | incineraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să incinerez | să incinerezi | să incinereze | să incinerăm | să incinerați | să incinereze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | incinerează | incinerați | |||||
negative | nu incinera | nu incinerați |
incinera