Borrowed from French inductivité. Equivalent to inductiv + -itate.
inductivitate f (plural inductivități)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) inductivitate | inductivitatea | (niște) inductivități | inductivitățile |
genitive/dative | (unei) inductivități | inductivității | (unor) inductivități | inductivităților |
vocative | inductivitate, inductivitateo | inductivităților |