īnfatuat
Borrowed from Italian infatuato.
infatuat m or n (feminine singular infatuată, masculine plural infatuați, feminine and neuter plural infatuate)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | infatuat | infatuată | infatuați | infatuate | ||
definite | infatuatul | infatuata | infatuații | infatuatele | |||
genitive/ dative |
indefinite | infatuat | infatuate | infatuați | infatuate | ||
definite | infatuatului | infatuatei | infatuaților | infatuatelor |