informa
informa (accusative singular informan, plural informaj, accusative plural informajn)
informa
informa
īnfōrmā
informa
Borrowed from French informer, Latin informare.
a informa (third-person singular present informează, past participle informat) 1st conjugation
infinitive | a informa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | informând | ||||||
past participle | informat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | informez | informezi | informează | informăm | informați | informează | |
imperfect | informam | informai | informa | informam | informați | informau | |
simple perfect | informai | informași | informă | informarăm | informarăți | informară | |
pluperfect | informasem | informaseși | informase | informaserăm | informaserăți | informaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să informez | să informezi | să informeze | să informăm | să informați | să informeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | informează | informați | |||||
negative | nu informa | nu informați |
informa