Borrowed from Hungarian installálni.
a instălui (third-person singular present instăluie, past participle instăluit) 4th conjugation
infinitive | a instălui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | instăluind | ||||||
past participle | instăluit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | instălui | instălui | instăluie | instăluim | instăluiți | instăluie | |
imperfect | instăluiam | instăluiai | instăluia | instăluiam | instăluiați | instăluiau | |
simple perfect | instăluii | instăluiși | instălui | instăluirăm | instăluirăți | instăluiră | |
pluperfect | instăluisem | instăluiseși | instăluise | instăluiserăm | instăluiserăți | instăluiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să instălui | să instălui | să instăluie | să instăluim | să instăluiți | să instăluie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | instăluie | instăluiți | |||||
negative | nu instălui | nu instăluiți |