From interacțiune + -a.
a interacționa (third-person singular present interacționează, past participle interacționat) 1st conj.
infinitive | a interacționa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | interacționând | ||||||
past participle | interacționat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | interacționez | interacționezi | interacționează | interacționăm | interacționați | interacționează | |
imperfect | interacționam | interacționai | interacționa | interacționam | interacționați | interacționau | |
simple perfect | interacționai | interacționași | interacționă | interacționarăm | interacționarăți | interacționară | |
pluperfect | interacționasem | interacționaseși | interacționase | interacționaserăm | interacționaserăți | interacționaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să interacționez | să interacționezi | să interacționeze | să interacționăm | să interacționați | să interacționeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | interacționează | interacționați | |||||
negative | nu interacționa | nu interacționați |