involua
a involua (third-person singular present involuează, past participle involuat) 1st conj.
infinitive | a involua | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | involuând | ||||||
past participle | involuat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | involuez | involuezi | involuează | involuăm | involuați | involuează | |
imperfect | involuam | involuai | involua | involuam | involuați | involuau | |
simple perfect | involuai | involuași | involuă | involuarăm | involuarăți | involuară | |
pluperfect | involuasem | involuaseși | involuase | involuaserăm | involuaserăți | involuaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să involuez | să involuezi | să involueze | să involuăm | să involuați | să involueze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | involuează | involuați | |||||
negative | nu involua | nu involuați |