Borrowed from Greek υποκείμενο (ypokeímeno).
ipochimen m (plural ipochimeni)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) ipochimen | ipochimenul | (niște) ipochimeni | ipochimenii |
genitive/dative | (unui) ipochimen | ipochimenului | (unor) ipochimeni | ipochimenilor |
vocative | ipochimenule | ipochimenilor |