Unknown.
a iți (third-person singular present ițește, past participle ițit) 4th conj.
infinitive | a iți | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ițind | ||||||
past participle | ițit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ițesc | ițești | ițește | ițim | ițiți | ițesc | |
imperfect | ițeam | ițeai | ițea | ițeam | ițeați | ițeau | |
simple perfect | iții | ițiși | iți | ițirăm | ițirăți | ițiră | |
pluperfect | ițisem | ițiseși | ițise | ițiserăm | ițiserăți | ițiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ițesc | să ițești | să ițească | să ițim | să ițiți | să ițească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ițește | ițiți | |||||
negative | nu iți | nu ițiți |