Borrowed from French justicier. Equivalent to justiție + -ar.
justițiar m or n (feminine singular justițiară, masculine plural justițiari, feminine and neuter plural justițiare)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | justițiar | justițiară | justițiari | justițiare | ||
definite | justițiarul | justițiara | justițiarii | justițiarele | |||
genitive/ dative |
indefinite | justițiar | justițiare | justițiari | justițiare | ||
definite | justițiarului | justițiarei | justițiarilor | justițiarelor |