Borrowed from French justicier. Equivalent to justiție + -ar.
justițiar m or n (feminine singular justițiară, masculine plural justițiari, feminine and neuter plural justițiare)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | justițiar | justițiară | justițiari | justițiare | |||
definite | justițiarul | justițiara | justițiarii | justițiarele | ||||
genitive- dative |
indefinite | justițiar | justițiare | justițiari | justițiare | |||
definite | justițiarului | justițiarei | justițiarilor | justițiarelor |