legifera
lēgifera
lēgiferā
Borrowed from French légiférer.
a legifera (third-person singular present legiferează, past participle legiferat) 1st conj.
infinitive | a legifera | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | legiferând | ||||||
past participle | legiferat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | legiferez | legiferezi | legiferează | legiferăm | legiferați | legiferează | |
imperfect | legiferam | legiferai | legifera | legiferam | legiferați | legiferau | |
simple perfect | legiferai | legiferași | legiferă | legiferarăm | legiferarăți | legiferară | |
pluperfect | legiferasem | legiferaseși | legiferase | legiferaserăm | legiferaserăți | legiferaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să legiferez | să legiferezi | să legifereze | să legiferăm | să legiferați | să legifereze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | legiferează | legiferați | |||||
negative | nu legifera | nu legiferați |