a lenevi (third-person singular present lenevește, past participle lenevit) 4th conj.
infinitive | a lenevi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | lenevind | ||||||
past participle | lenevit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | lenevesc | lenevești | lenevește | lenevim | leneviți | lenevesc | |
imperfect | leneveam | leneveai | lenevea | leneveam | leneveați | leneveau | |
simple perfect | lenevii | leneviși | lenevi | lenevirăm | lenevirăți | leneviră | |
pluperfect | lenevisem | leneviseși | lenevise | leneviserăm | leneviserăți | leneviseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să lenevesc | să lenevești | să lenevească | să lenevim | să leneviți | să lenevească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | lenevește | leneviți | |||||
negative | nu lenevi | nu leneviți |