Unknown.
a lăbărța (third-person singular present lăbărțează, past participle lăbărțat) 1st conj.
infinitive | a lăbărța | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | lăbărțând | ||||||
past participle | lăbărțat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | lăbărțez | lăbărțezi | lăbărțează | lăbărțăm | lăbărțați | lăbărțează | |
imperfect | lăbărțam | lăbărțai | lăbărța | lăbărțam | lăbărțați | lăbărțau | |
simple perfect | lăbărțai | lăbărțași | lăbărță | lăbărțarăm | lăbărțarăți | lăbărțară | |
pluperfect | lăbărțasem | lăbărțaseși | lăbărțase | lăbărțaserăm | lăbărțaserăți | lăbărțaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să lăbărțez | să lăbărțezi | să lăbărțeze | să lăbărțăm | să lăbărțați | să lăbărțeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | lăbărțează | lăbărțați | |||||
negative | nu lăbărța | nu lăbărțați |