From mâță.
a mâți (third-person singular present mâțește, past participle mâțit) 4th conj.
infinitive | a mâți | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | mâțind | ||||||
past participle | mâțit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | mâțesc | mâțești | mâțește | mâțim | mâțiți | mâțesc | |
imperfect | mâțeam | mâțeai | mâțea | mâțeam | mâțeați | mâțeau | |
simple perfect | mâții | mâțiși | mâți | mâțirăm | mâțirăți | mâțiră | |
pluperfect | mâțisem | mâțiseși | mâțise | mâțiserăm | mâțiserăți | mâțiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să mâțesc | să mâțești | să mâțească | să mâțim | să mâțiți | să mâțească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | mâțește | mâțiți | |||||
negative | nu mâți | nu mâțiți |