a mărșui (third-person singular present mărșuiește, past participle mărșuit) 4th conjugation
infinitive | a mărșui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | mărșuind | ||||||
past participle | mărșuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | mărșuiesc | mărșuiești | mărșuiește | mărșuim | mărșuiți | mărșuiesc | |
imperfect | mărșuiam | mărșuiai | mărșuia | mărșuiam | mărșuiați | mărșuiau | |
simple perfect | mărșuii | mărșuiși | mărșui | mărșuirăm | mărșuirăți | mărșuiră | |
pluperfect | mărșuisem | mărșuiseși | mărșuise | mărșuiserăm | mărșuiserăți | mărșuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să mărșuiesc | să mărșuiești | să mărșuiască | să mărșuim | să mărșuiți | să mărșuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | mărșuiește | mărșuiți | |||||
negative | nu mărșui | nu mărșuiți |