magnetiza
Borrowed from French magnétiser.
a magnetiza (third-person singular present magnetizează, past participle magnetizat) 1st conj.
infinitive | a magnetiza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | magnetizând | ||||||
past participle | magnetizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | magnetizez | magnetizezi | magnetizează | magnetizăm | magnetizați | magnetizează | |
imperfect | magnetizam | magnetizai | magnetiza | magnetizam | magnetizați | magnetizau | |
simple perfect | magnetizai | magnetizași | magnetiză | magnetizarăm | magnetizarăți | magnetizară | |
pluperfect | magnetizasem | magnetizaseși | magnetizase | magnetizaserăm | magnetizaserăți | magnetizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să magnetizez | să magnetizezi | să magnetizeze | să magnetizăm | să magnetizați | să magnetizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | magnetizează | magnetizați | |||||
negative | nu magnetiza | nu magnetizați |
magnetiza