a maimuțări (third-person singular present maimuțărește, past participle maimuțărit) 4th conj.
infinitive | a maimuțări | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | maimuțărind | ||||||
past participle | maimuțărit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | maimuțăresc | maimuțărești | maimuțărește | maimuțărim | maimuțăriți | maimuțăresc | |
imperfect | maimuțăream | maimuțăreai | maimuțărea | maimuțăream | maimuțăreați | maimuțăreau | |
simple perfect | maimuțării | maimuțăriși | maimuțări | maimuțărirăm | maimuțărirăți | maimuțăriră | |
pluperfect | maimuțărisem | maimuțăriseși | maimuțărise | maimuțăriserăm | maimuțăriserăți | maimuțăriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să maimuțăresc | să maimuțărești | să maimuțărească | să maimuțărim | să maimuțăriți | să maimuțărească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | maimuțărește | maimuțăriți | |||||
negative | nu maimuțări | nu maimuțăriți |