martiriza
Borrowed from French martyriser. By surface analysis, martir + -iza.
a martiriza (third-person singular present martirizează, past participle martirizat) 1st conj.
infinitive | a martiriza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | martirizând | ||||||
past participle | martirizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | martirizez | martirizezi | martirizează | martirizăm | martirizați | martirizează | |
imperfect | martirizam | martirizai | martiriza | martirizam | martirizați | martirizau | |
simple perfect | martirizai | martirizași | martiriză | martirizarăm | martirizarăți | martirizară | |
pluperfect | martirizasem | martirizaseși | martirizase | martirizaserăm | martirizaserăți | martirizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să martirizez | să martirizezi | să martirizeze | să martirizăm | să martirizați | să martirizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | martirizează | martirizați | |||||
negative | nu martiriza | nu martirizați |
martiriza