From năuc.
a năuci (third-person singular present năucește, past participle năucit) 4th conj.
infinitive | a năuci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | năucind | ||||||
past participle | năucit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | năucesc | năucești | năucește | năucim | năuciți | năucesc | |
imperfect | năuceam | năuceai | năucea | năuceam | năuceați | năuceau | |
simple perfect | năucii | năuciși | năuci | năucirăm | năucirăți | năuciră | |
pluperfect | năucisem | năuciseși | năucise | năuciserăm | năuciserăți | năuciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să năucesc | să năucești | să năucească | să năucim | să năuciți | să năucească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | năucește | năuciți | |||||
negative | nu năuci | nu năuciți |